Lucrarea Adrianei Jozefína Fúriková oferă o analiză detaliată a evoluției identitare a comunităților slovace din România, abordând teme precum percepțiile și auto-percepțiile acestora în contexte istorice și politice variate. Această teză reprezintă o contribuţie originală la înţelegerea evoluției identitare a minorității slovace din Transilvania. Structurată în mai multe capitole, lucrarea include o introducere, concluzii, o bibliografie extinsă și anexe, evidențiind modul în care identitatea slovacilor din Transilvania s-a configurat și reconfigurat de-a lungul timpului, în special în cadrul Imperiului Habsburgic, Austro-Ungar și în România post-comunistă. Autoarea analizează de asemenea impactul politicilor etnice ale statului român și ale Slovaciei asupra comunităților slovace, precum și rolul Uniunii Democratice a Slovacilor și Cehilor din România în sprijinirea acestora.
Cartea este rodul unei cercetări aprofundate și îndelungate, având motivații atât de ordin academic (minoritatea slovacă din Transilvania a fost doar sporadic studiată de cercetătorii din România și Slovacia din perspectiva științelor politice), cât și personal (autoarea provine dintr-o familia mixtă româno-slovacă).
Cercetarea se bazează pe o metodologie calitativă, incluzând interviuri, analize de discurs și observații participative pentru a explora percepțiile identității etnice și reprezentările acesteia. În ceea ce privește interviurile, materialul empiric este colectat din sate cu populație majoritar slovacă, dar și din sate mixte, ideea fiind de a documenta, în special prin interviuri (slovaci, români, maghiari) percepția identității etnice și formulele de reprezentare ale acesteia. Autoare a intervievat și cetățeni slovaci (care locuiesc în Slovacia sau Belgia), cu scopul reflectării modului în care slovacii din România sunt percepuți extern și sunt priviți în comunitatea mai largă a slovacilor.
De asemenea, sunt utilizate surse variate, cum ar fi documente de arhivă și discursuri din cadrul ședințelor parlamentare (în perioada 1992- 2016) sau ale altor evenimente (slujbe religioase, conferințe, festivaluri folclorice etc). Pe de altă parte, la nivelul analizei de discurs, accentul e pus și pe analiza discursului despre slovaci în media televizată atât din România, cât și din Slovacia. Cartea conține și o fotogalerie bogată conținând fotografii din perioada interbelică și până în prezent.
Contribuția științifică a lucrării constă în abordarea unei teme puțin studiate anterior din perspectiva științelor politice și în utilizarea unei metodologii pluridisciplinare. Autoarea reușește să integreze teorii din domeniul științelor politice, antropologiei și studiilor culturale, oferind o înțelegere complexă a dinamicii identitare a slovacilor din România post-comunistă prin intermediul teoriei discursului și al teoriei constructiviste. Concluziile reflectă o analiză riguroasă a percepțiilor și auto-percepțiilor slovacilor, evidențiind stabilitatea principalelor repere identitare și modul în care aceștia sunt percepuți de comunitățile conlocuitoare. Lucrarea se dovedește a fi un model pentru cercetări viitoare asupra altor comunități etno-naționale din România.
